مصحف الثريا

بِسْمِ ٱللَّهِ ٱلرَّحْمَٰنِ ٱلرَّحِيمِ ٱقْرَأْ بِٱسْمِ رَبِّكَ ٱلَّذِى خَلَقَ ۝١

Citeşte în numele Domnului tău ce a creat!

خَلَقَ ٱلْإِنسَٰنَ مِنْ عَلَقٍ ۝٢

Cel ce a creat omul dintr-un cheag de sânge.

ٱقْرَأْ وَرَبُّكَ ٱلْأَكْرَمُ ۝۳

Citeşte, căci Domnul tău este Mult-dăruitorul,

ٱلَّذِى عَلَّمَ بِٱلْقَلَمِ ۝٤

El l-a învăţat pe om cu condeiul,

عَلَّمَ ٱلْإِنسَٰنَ مَا لَمْ يَعْلَمْ ۝٥

l-a învăţat ceea ce nu ştia.

كَلَّآ إِنَّ ٱلْإِنسَٰنَ لَيَطْغَىٰٓ ۝٦

Omul, dimpotrivă, se îngâmfează

أَن رَّءَاهُ ٱسْتَغْنَىٰٓ ۝۷

îndată ce se vede bogat.

إِنَّ إِلَىٰ رَبِّكَ ٱلرُّجْعَىٰٓ ۝۸

Tot la Domnul tău este însă întoarcerea!

أَرَءَيْتَ ٱلَّذِى يَنْهَىٰ ۝۹

L-ai văzut pe cel care îl împiedica

عَبْدًا إِذَا صَلَّىٰٓ ۝١۰

pe un rob (al lui Dumnezeu) să se roage?

أَرَءَيْتَ إِن كَانَ عَلَى ٱلْهُدَىٰٓ ۝١١

L-ai socotit c-ar fi pe Calea cea dreaptă,

أَوْ أَمَرَ بِٱلتَّقْوَىٰٓ ۝١٢

când poruncea pietate?

أَرَءَيْتَ إِن كَذَّبَ وَتَوَلَّىٰٓ ۝١۳

L-ai văzut apoi hulind şi întorcând spatele?

أَلَمْ يَعْلَم بِأَنَّ ٱللَّهَ يَرَىٰ ۝١٤

Nu ştie el oare că Dumnezeu este Atoatevăzător?

كَلَّا لَئِن لَّمْ يَنتَهِ لَنَسْفَعًۢا بِٱلنَّاصِيَةِ ۝١٥

Ba nu! Dacă nu încetează, îl vom scutura de cârlionţul din frunte,

نَاصِيَةٍۢ كَٰذِبَةٍ خَاطِئَةٍۢ ۝١٦

cârlionţ mincinos şi păcătos.

فَلْيَدْعُ نَادِيَهُۥ ۝١۷

Să-şi cheme obştea lui!

سَنَدْعُ ٱلزَّبَانِيَةَ ۝١۸

Noi vom chema îngerii-păzitorii!

كَلَّا لَا تُطِعْهُ وَٱسْجُدْ وَٱقْتَرِب ۩ ۝١۹

Nu! Nu-i da ascultare! Ci prosternează-te şi apropie-te (de Dumnezeu)!